Să îţi spun...

vreau să îţi spun că îmi plac reminiscenţele

să îţi spun că încă obişnuiesc să fiu mefientă

să îţi spun că îmi place orice sună a plecare

să îţi spun că îmi place cuvântul târziu

să îţi spun că mâinile mele au rămas la fel de reci

să îţi spun că îmi place să vorbesc cu tăcerea

să îţi spun că am şi eu obsesiile mele

să îţi spun că una dintre ele sunt cuvintele

să îţi spun că îmi place să rătăcesc pe străzile poeziei

să îţi spun că nu îmi plac răscrucile de drum

să îţi spun că încă îţi recunosc glasul

să îţi spun că încă mai pictez cu vocabule

să îţi spun că îmi place departe 

să îţi spun că îmi place prea mult singură

să îţi spun că îmi place să-mi las tâmplele pe genunchi 

să îţi spun că nu îmi place să strig numele cuiva

să îţi spun că nu mai doresc să te caut pe alte bolte cereşti

să îţi spun că nu ajung acolo decât peste câteva versuri

să îţi spun că într-o zi ne vom scrie pe propriile chipuri

să îţi spun că vom simţi vântul de pe o culme ascunsă  

...

şi mai vreau să îţi spun că niciodată

chiar dacă vor trece multe versuri

multe poezii

multe cuvinte

niciodată nu voi uita cum e să îmi amintesc de tine.    

Iasmina.